Am fugit. Si ce? (concurs VisUrat)

pentru concursul visurat.ro , articolul nr. 2:

Totul e relativ, a zis un tip simpatic si destul de destept secolul trecut. Inclusiv frica, adug eu. Pentru ca daca ma gandesc la ce am facut acum cativa ani, lucrurile arata cu totul altfel. Eram mai mult decat tanara pe atunci, aveam vreo 9 sau 10 ani la purtator si pretentii de "domnisoara la varsta mea" (vorba cantecului, daca vi-l mai amintiti).

Nu era o situatie tocmai grozava pe atunci in ceea ce priveste vaccinurile antigripale (cel putin asa tin eu minte), trebuia sa umbli dupa ele, sa le cumperi pe bani destul de frumosi, totul ca sa le dai copiilor sa nu cumva sa se imbolnaveasca. Si ai mei au facut ceva de genul asta: au cumparat doua vaccinuri pentru mine si sora mea, care avea cam trei ani. Toate bune si frumoase, am plecat deci cu mama sa-mi dea tanti doctor vaccinul.

Problema pe care mama a ignorat-o era faptul ca aveam o groaza suprema cand vedeam un ac (Chiar mai demult, pe la 6 ani, o tanti asistenta mi-a luat sange. Apoi a scapat fiola pe jos. Apoi mi-a luat sange din nou, pentru ca cel vechi se imprastiase sub ochii mei ingroziti pe podea). Am asteptat relativ linistita – adica nu urlam foarte tare – ca tanti sa desfaca punga in care era vaccinul. Dupa care a scos seringa, a tras lichidul inauntru si a probat-o, adica a stropit putin cu ea in sus.

Asa ceva nu se mai putea! Frumusel, plangand de mama focului, am fugit din camera respectiva, din sala de asteptare si pana afara in strada. Mama dupa mine, incercand sa ma calmeze: "hai inapoi, ca nu te doare!". Daca la varsta respectiva as fi stiut cuvantul « bullsh*t » i l-as fi replicat cu cel mai dragut zambet posibil. Pana la urma, resemnata si vazand ca inapoi in camera nu ma duce decat cu Forta (and Yoda she is not), isi sufleca maneca si ia ea vaccinul meu.

Lasand la o parte faptul ca la trei ani sora mea deja imi dadea lectii de curaj (ea s-a lasat intepata fara nicio problema), cand omul are o frica, asta e. Mai platesc si altii in locul lui, mai rad bine parintii de el, ar rade si altii daca ar sti… Oricum, presupun ca acum s-a cam divulgat secretul. Dar macar nu am facut gripa.

1 Response to "Am fugit. Si ce? (concurs VisUrat)"

  1. Anonymous March 20, 2008 at 8:59 PM
    adevar graiesti...si eu sunt ingrozita de ace ...nu stiu de ce pentru ca la 4-5 ani nu aveam nimic si chiar imi placea dar acum mor cand vad un ac. cred ca fobiile cresc deodata cu varsta