Showing posts with label sfaturi. Show all posts
Showing posts with label sfaturi. Show all posts

Sex festiv

Promit că articolele astea cu sfaturi şi idei din revistele de femei sunt cele mai simpatice. Asta pentru că sunt o fire mai mult decât ironică şi aceste articole servesc ca bază de discuţie în ceea ce priveşte moravurile sociale contemporane... Bine, hai, gata cu introducerea, să trecem la partea cu sexul, că precis pentru aia citiţi. (Adică mama se exclude, ea citeşte numai pentru că sunt fiică-sa, dar ştie că glumele grobiene care urmează provin doar din necunoştiinţa mea de cauză).


Aşadar, articolul peste care tocmai am dat este o serie de 5 poziţii sexuale incitante pentru Sărbători. Şi stăteam eu şi mă gândeam cum poate fi sexul special de Sărbători? Îşi pune cineva zurgălăi? Sau strigă ho, ho, ho în loc de oh, oh, oh? Iese cineva să se dea cu săniuţa dezbrăcat? Sau e ceva freaky, cu globuri şi mai ştiu eu ce, vorba bancului cu îngeraşul înfipt în brad? Aparent, iar m-am gândit prea departe. Ideea era mai alta.

Sugestiile lor sunt mai degrabă nişte americănisme prost preluate, cu tentă de telenovelă ieftină. În sensul că, probabil în afară de viloacele în care servitorii dau din pedale la centrala termică şi încarcă sobele cu cărbuni, în beciuri mizere şi toxice, nu ştiu în casa cui poate fi atât de cald încât să te tenteze să stai gol pe podea. Şi frigul ca frigul, parchetul ca parchetul şi mocheta ca mocheta, dar sub brad e plin de ace, care mai mult ca sigur că nu te îmbie la o experienţă prea confortabilă. Adică e contraproductiv pentru câteva minute de urmat sfaturile din revistele de femei să stai apoi să îţi tot scoţi câte un ac de brad din umăr, din talpă, dintre dinţi sau de mai ştiu eu unde puteau acele alea să ajungă.

Apoi, mai e un sfat tare simpatic despre cum tipul poate să o ia pe tipă de glezne şi să le tot încrucişeze, alternând mişcarea. Ştiţi bicicletele alea naşpa de la teleshopping? Exact imaginea aia tâmpită mi-a trecut prin cap, cu câte o tipă îmbrăcată în "treling" care tot trage de mânere şi le încrucişează şi le descrucişează în timp ce se dă pe bicicletă. Bineînţeles că imaginea include şi zâmbetul jovial care spune "Nu e greu deloc! Iată că fac exerciţii fără efort şi slăbesc instantaneu!"

Dar cel mai romantic sfat este cu siguranţă primul. Nu-i vorbă, mi-aş explica punctul de vedere mai pe larg dar cred că ar trebui să exagerez cam mult şi, ţinând cont că sunt sărbătorile, ar trebui mai degrabă să scriu un post romantic, festiv şi siropos despre lumină în casă, cozonac şi Moş Crăciun.

Să aveţi sărbători şi sărbăutori fericite!

Jalnic cu J mare

Între toate articolele de lifestyle, de relaţii, de bârfă şi de sfaturi penibile, peste toate se ridică cel mai penibil articol din ultimul an. Da, în sfârşit am găsit corespondentul pe 2010 al porcăriei de acum un an care explica cum se agaţă bărbaţii. Aşadar, dacă mai demult comentam despre cum e penibil să aplici mirositul pepenilor sau holbatul intens dintr-un colţ întunecat pentru a atrage un potenţial partener, acum vorbim despre ce fac femeile la finalul unei relaţii, atunci când probabil, dacă ai atâta minte cât să te iei după sfaturile la liber de pă net, tipul s-a prins că ceva e putred în Danemarca şi a hotărât să te lase pe bază de forevăr. Pregătiţi-vă pentru un nou episod din frustrate la maxiiiiiim şi sfaturile lor! [link]


Începem cu primul sfat: Fură-i achiziţia, ce explică pe larg cum, dacă noua lui gagică e rezonabilă şi înţelege că e naşpa că tipul te-a înşelat cu ea, nu va avea nicio obiecţie în a afişa o relaţie fictivă cu tine ca să îl faceţi gelos. Stai, pe bune? Ăştia sunt din alt film. În primul rând că pe amantă o doare fix undeva că te-a lăsat pe tine, ba chiar se simte bine că e mai cu moţ decât toate frustratele ordinare, şogoriţele şi duşmanii de sex feminin. Apoi, chestia cu bisexualitatea prefăcută e o tâmpenie, mai ales că, dacă am înţeles eu bine, sfaturile astea nu se adresează teribilistelor adolescente... Zic numa'.

Doi. Distruge-i bărbăţia. Bitch, please. Am uitat să spun că e o idioţenie să apelezi la orice fel de răzbunare, având în vedere că oamenii civilizaţi se despart în mod civilizat, dar asta e bomba prostiei pe ziua de azi. În momentul în care ai o relaţie intimă cu cineva, chiar cuvântul intim ar trebui să sugereze că detaliile sordide, mai ales cele negative, nu depăşesc intimitatea a doi oameni. Iar intelejentei care a debitat

Ai grijă ca gaşca lui de amici sau colegii de serviciu să afle toate detaliile picante.
mă tem că nu îi pot spune de sănătate în mod explicit, pentru că mama îmi citeşte blogul.

Iar cireaşa de pe tort, încununarea tutuor răzbunărilor de mastermind prezentate în articol, este numpărul trei, Fă-i lipeala cu o scorpie. Logica din spate cică ar fi că el va regreta momentele frumoase cu tine dacă are momente oribile cu alta. Logica din spate e tâmpită. Nu numai pentru că tipul nu va sta să îi faci lipeala cu cineva, după ce în prealabil te-a părăsit pe tine (e ca şi cum ai accepta recomandări de afaceri de la cineva pe care ai ţepuit cu câteva milioane), nu pentru că o scorpie supusă unei femei cinstite (aşa cum se presupune a fi înşelata din articol) e tare greu de găsit, ci pentru că nu există termen de comparaţie firesc între două fiinţe diferite. Dar deja o dăm în filosofii.

Ştiţi bancu' cu timpu'?

Nu am mai scris de mult timp. Cu scuzele de rigoare, am de gând să revin, astăzi, în forţă, cu o serie de postări care mi s-au acumulat de-a lungul perioadei de inactivitate. Începem aşadar cu un link pe care mi l-a trimis mama, la siteul timpimpreuna.ro, care nu e el o idee rea, însă modul în care expune lucrurile are o uşoară aromă de cacao.


Mai exact, [doamne, am ajuns să îmi încep alineatele ca în comentariile literare!] pentru familiile care nu petrec destul timp împreună, se sugerează fixarea unei ore în care şi ăia mici să primească cevaşilea atenţie de la părinţi [şi invers]. Or, mi se pare cam penibil să trebuiască să îţi programezi timpul în familie cu norme rigide, să ai appointment cu mama între 20 şi 21, eventual toată lumea să şi-l treacă şi în agendă... Mult mai faine sunt activităţile spontane. Eu de exemplu mă distrez foarte bine cu soră-mea şi cu ai mei, iar dacă am o problemă vorbim despre ea când ne convine, nu în timpul unor sesiuni prestabilite, de forma "consiliu de familie".

Întotdeauna am considerat consiliile astea de familie formale ca fiind o pierdere de vreme. Însăşi ideea mi se pare inutilă, cu tot cu sfaturile aferente:
Reguli:
-toţi membrii familiei sunt egali;
-fiecare are posibilitatea de a reclama, de a emite idei şi de a fi ascultat;
-nimeni nu este întrerupt;
-fiecare trebuie să vorbească astfel încât să nu-i atace pe ceilalţi;
în primul rând pentru că într-o familie echilibrată această egalitate deja există, nu mai e nevoie să fie stabilită prin reguli, iar într-o familie în care emiterea unei idei înseamnă a primi bătaie... păi acolo nici nu are rost să faci consilii, că oricum nu se schimbă nimic.

Mai sunt pe acolo şi idei despre Ruga de seară şi cum părinţii trebuie să se roage cu copiii ca aceştia să crească în spiritul ortodox, cum trebuie să gătim împreună şi să ne decorăm reţetele preferate cu markere, sclipici şi stickere şi cum, de dimineaţă, e o idee bună să preparăm micul dejun împreună şi să lăsăm copiii să dea frâu liber fanteziei, jucându-se cu mâncarea. Dar vă las pe voi să vă iluminaţi cu sfaturile lor.

Eu una, citind siteuri cu sfaturi artificiale de îmbunătăţit relaţiile între membrii unei familii, sfaturi care seamănă mai degrabă a terapie de grup decât a distracţie, conştientizez ce noroc am cu o familie care nu are nevoie de astfel de siteuri.