Cand tenisul ne ocupa tot timpul... (concurs VisUrat)

pentru concursul visurat.ro , articolul nr. 4:

Desi este una dintre cele mai amuzante chestii pe care le-am vazut, nici macar nu mi-am dat seama pe moment ca asist la ea… Adica sa va explic: eram extrem de racita, ma durea capul, aveam febra si ameteam incontinuu. Pe scurt, aveam nevoie de un doctor. Si repede. In loc sa fie vorba despre medicul meu obisnuit de familie, insa, tata ma ia si ma duce la un prieten de-al lui, tovaras de mers la tenis in fiecare saptamana.

Intram deci, eu (mai mult moarta decat vie) cu tata, in cabinet la acest domn si primul lucru pe care mi-l aud urechile din partea lui nici macar nu-mi era adresat: “Ei, de cand nu te-am vazut! A trebuit sa vina Sorin Negru la tenis in locul tau si m-a terminat cu reverul ala al lui. Dar serios, joaca foarte agresiv si se lupta pentru fiecare minge. Nu am stat sa ma cert cu el daca erau inauntru sau nu mingile ca…” si inca vreo 10 minute de bla-bla tehnic din domeniul sportului nobil, tenisul.

Peste cele 10 minute despre care va vorbeam, se intoarce doctorul spre mine si ma intreaba: “Ai febra?”. Ii spun ca da: 38,3. Imi pune stetoscopul la spate, respir de doua ori, scrie o retea rapida si zice: “Iei asta de 3 ori pe zi. Si acum, ce ziceai de reverul ala? Am vazut un meci superb, Federer versus Roddick, jucat impecabil, 6-4, 6-2, 6-4…” (Datele mele sunt mai mult orientative, cine sa mai tina minte, in starea in care eram, rezultatele?).

Dupa ce mi-am revenit putin, acasa, am inceput sa rad isteric. Ce conteaza ca ii racit copilu’? Ce conteaza ca ameteste si pica jos din clipa in clipa? Tenisul sa traiasca, ca doar ala e sport! Oricum m-am videcat destul de ok, medicamentul prescris era chiar eficient, si criza de ilaritate (adica faptul ca am ras, pentru cei cu IQ ceva mai scazut) m-a ajutat si mai mult. Ce sa-i faci? Macar nu vorbeau de fotbalul romanesc, de Borcea, Becali si Mitica de la Liga, personalitatile marcante ale acestui secol. E un “upgrade”, totusi, sa treci la Federer, Nadal si Djokovic…

0 Response to "Cand tenisul ne ocupa tot timpul... (concurs VisUrat)"