REAL CRIMSON

Anul trecut, în tabăra de jurnalism, următorul paragraf era citat ca fiind unul dintre cele ce stau la baza jurnalismului:

Nu e ştire dacă un om e muşcat de un câine. E ştire doar dacă un câine e muşcat de un om.

Nimeni nu punea nicio întrebare. Dar ipotetic vorbind, să zicem că din toată tabăra s-ar fi găsit unul să întrebe dacă e ştire că Un om a fost muşcat de un om. Ce credeţi că aş fi făcut eu?

a. Mi-aş fi dat ochii peste cap.
b. M-aş fi ridicat şi aş fi plecat din sală, pentru că nu aş mai fi suportat cretinismul discuţiei.
c. I-aş fi dat o palmă, l-aş fi strâns de gât şi l-aş fi pus înapoi pe scaun cu un căluş îndesat între dinţi, pentru că nu aş mai fi suportat cretinismul discuţiei.
d. L-aş fi întrebat dacă e de prin Vaslui, şi, dacă mi-ar fi răspuns afirmativ, aş fi zâmbit înţelegător.
e. Aş fi considerat întrebarea pertinentă şi realistă.

Se pare că răspunsul corect era e, pentru că azi, citind ştirile, văd că un om a muşcat de mână un poliţist, pentru că acesta din urmă a vrut să ridice un vehicul abandonat din Capitală. Miticilor, cum să nu vă iubim?