Toamnă. Again
M-a lovit astăzi ideea că vine toamna. Nu că începe şcoala, că mă apropiu de clasa a 12ea şi de admiterile şi bacalaureatul aferente, ci efectiv că vine toamna. E frigul acela care se lasă la începutul lui septembrie şi strică orice fel de plan de îmbrăcăminte interesantă la deschiderea anului şcolar, forţându-mă la sacouri şi la pantofi cu toc în loc de sandale. Da, revin pe coridoarele şcolii în perechea mea de pantofi gălăgioşi, care îmi fac simţită prezenţa de la câteva sute de metri depărtare, mai ales când sunt ore şi pe coridor e linişte. Revin la geaca de piele roşie, la eşarfa cu Universitatea Cluj şi la fusta neagră în care mă fluieră toţi cocalarii şi muncitorii necalificaţi [da, ştiu, exagerez. De fapt numai jumătate dintre cocalari şi muncitori mă fluieră toamna].
Septembrie, deci. Eh, aproape...
"Întârzii", nu "întârziu".
Andrei