Senzaţional! Nimeni nu ne crede

Din seria "Elodia & friends", cică mai au ăştia de la OTV un serial. Pentru că, deşi pare interminabilă, emisiunea lui Dan Diaconescu nu ţine toată ziua, şi atunci în restul timpului de emisie sunt alte seriale.

Am nimeritla un moment dat pe serialul "Ionuţ", unde, pe una din benzile orizontal, ce să vezi? Nu scria nici "Senzaţional! Astăzi desfacem punga cu trupul lui Ionuţ", nici "Exclusiv: Magda se păruieşte cu mă-sa lui Ionuţ", nici măcar pe aproape... De fapt, scria ceva de o gravitate imensă. Scria:

SUNTEM SINGURI! Şefii Parchetului şi ai Poliţiei sfidează investigaţia OTV!


Adică îşi permit nenorociţii să nu-i creadă pe cei mai mari detectivi ai României? Să nu-i crezi pe Magda? Pe Lăzăruş? Pe Ogică, dom'le? Păi asta e bătaie de joc! Adică dăştepţii ăia de la OTV degeaba investighează şi fac emisiuni serioase? Ca oameni de nimic ca mine şi autorităţile juridice române să-şi bată joc de ei?

Bonus: Cum se face audienţă în România şi cum ajunge un post de televiziune pe locul al patrulea din ţară? Uite cum:

Când nu te poţi abţine şi atunci te abţine legea

Niciodată nu voi putea înţelege de ce oamenii nu îşi educă odraslele cât de cât. Cum poţi să îţi vezi copilul luând proporţii şi să consideri că e bine? Să rosteşti mândru, cu referire la şuncile revărsate ale copilului tău de 12 ani

"Lasă, dom'le, e semn de sănătate..."


Părinţi din toate colţurile ţării şi nu numai - nu că m-aş pricepe eu să vă dau sfaturi -, dar nu e semn de sănătate că, în timp ce colegii lui încep să iasă cu fetele în oraş, copilul stă la calculator (jucând WOW şi downloadând filme porno). Nu e semn de sănătate să respire mai greu ca Darth Vader şi în niciun caz nu e semn de sănătate ca unii colegi cu auzul fin să-i perceapă paşii greoi pe coridor de la 250 de metri distanţă.

Eu, simplu martor la festinul familiei tale la McDonald's voi fi mai degrabă scârbită de maioneza care vă curge pe la colţurile gurii, ţie şi micuţului tău de 100 de kile, decât să mă gândesc, aşa cum îţi imaginezi tu, că mi-e ciudă pe banii şi posibilităţile voastre de a mânca mult şi scump. Şi când îţi văd pruncul la şcoală, cumpărând pizza aia ca de cauciuc, înecată în ketchup, şi mâna grăsună plină de chipsuri unsuroase deplasându-se de la pungă la gura aia nesătulă, pe tine dau vina, pe tăticu' şi pe mămica lui, care nu i-au putut spune niciodată "Gata, acum ţi-a ajuns."

În societatea noastră de ţărani* însă, educaţia de acasă şi bunul simţ TREBUIE înlocuite de legi. Pentru că pruncul, învăţat de tac'su, dacă vede mâncare, atunci cumpără şi bagă în el de nu se mai opreşte. Şi atunci e necesar să nu vadă mâncare ca să se poată abţine.

De la toamnă, la chioşcurile şcolare nu tu unsori, nu tu patiserie grasă, nu tu sucuri cu 110% zahăr. De la toamnă, "micuţul" Godzilla dintr-a şasea va fi trist. De la toamnă, dependenţii de colesterol vor fi emo.

----------
* scuzaţi expresia, ţăranii sunt oameni harnici şi merită tot respectul, aici vorbesc mai degrabă despre o societate de fiinţe semiumane de la limita inculturii

De ce să ne uităm la Jocurile Olimpice

Mi-a crescut inima aseară când am pus videoul anterior. România a început cu bine la Jocurile Olimpice şi merită susţinută mai departe. Poate unii dintre voi s-au obişnuit cu o grămadă de postări negative din partea mea pe acest blog, dar, în fond, eu sunt patriotă până în cele mai fine capilare.

Într-adevăr se întâmplă la noi multe lucruri care nu ar trebui să se întâmple într-o ţară normală, de la jafurile, violurile şi restul ştirilor de la ora 5, până la comportamentul de bădărani ai celor de pe stradă, care pun manele la maxim pe telefon şi aruncă ambalaje pe jos. Dar uneori ne face bine să uităm, pentru o fracţiune de secundă aceste mizerii, şi să vedem partea plină a paharului.

Ăsta e adevăratul aur, nu cel pe care îl poartă pitzipoancele peste tot pe unde au unde să-l înfigă. Aurul vine din gloria pe care o ţară o poartă în lume, expunând performanţa şi nu scursurile societăţii. Copila asta (eu sunt mai tânără ca ea, dar îmi permit să spun că e copilă pentru că are 48 de kile), Alina Dumitru, a fost prima din seria învingătoarelor pe JO 2008. Are un zâmbet atât de sincer, deloc arogant, de ţi-e mai mare dragul de ea. Serios, m-a impresionat şi pe mine, care de obicei rămân rece la asemenea manifestări...

Aşa că hai să-i susţinem şi pe restul. Hai să nu înjurăm ţara asta pentru aspectele ei proaste, să nu ne dezicem de ea. Hai să strigăm HAI ROMÂNIA!

Se poate şi cu glorie - Alina Dumitru



Ca să nu ziceţi că numai chestii negative pun pe blog.

Later Edit: Am schimbat videoul, astfel încât să cuprindă şi premierea.

Antihristul si Statele Unite

Eu îi citesc blogul lui TLP. Nu sunt eu de acord cu tot ce zice, pentru că nu sunt fundamental împotriva religiei. Sunt, în schimb, de acord că principiile religiei au fost extrapolate şi ceea ce a devenit biserica nu este tocmai ceea ce şi-au imaginat fondatorii, fie ei Allah, Buddha sau Iisus.

Am citit, cred că la visurat pe blog, că Biserica Ortdoxă Română s-a hotărât să ajute sinistraţii. Nu să dea ceva bani sau să meargă să zidească noi case, ci... Suspans, suspans... Au deschis un cont bancar pentru donaţii! Asta pentru că mai marii bisericii sunt sufletişti, miloşi, buni cu cei care suferă.

Ei, apropo de TLP şi de ce scrie, de pe blogul lui am citit una şi mai bună din partea cvasi-religioşilor. (Teoria mea este că religia este oarecum intimă, personală, şi nu e cazul să o fluturi prin faţa tuturor.) Aceste fiinţe, aceste persoane docte şi spirituale, au descoperit că John McCain e Antihristul, pe baze vezi-Doamne reale, adică pe interpretarea unor texte din Biblie. Şi nu numai atât: e Antihrist dar şi descendentul unui român. Adică Biblia zice că Antihristul e român.

Poftim?

Da, Antihristul e român, dacă e să ne luăm după super-fundaţia de reasearch biblic True Bible Society. Dar, pentru că eu cel puţin sunt o optimistă convinsă, să luăm partea bună a lucrurilor: străinii vor adăuga un nume celebru în plus alături de restul românilor cunoscuţi peste hotare. Acum, lista va fi Nadia Comăneci, Dracula, Ceuşescu, Hagi, Ilie Năstase şi ... Antihristul.

Unii ar zice "F**k me, I'm famous." Nu sunt de acord.

Sursa ştirii: TLP şi Hotnews.

Să închidem ochii

În afară de a mă uita la deschiderea Jocurilor Olimpice, ieri am mai zapat puţin pe la TV. Şi am rămas contrazisă de imbecilitatea unor producători de reality show. Lăsând la o parte amalgamul de cocalari şi printzese prezente în super-emisiunea Magic Taxi, prostul gust (în materie de haine, accesorii, comportament, socializare, etc.) al personajelor şi, probabil, şi al telespectatorilor, am observat că ţigările erau acoperite cu blur.

Bombă. Reportajele făcute la mare de diferite televiziuni, care au în prim-plan ţâţe (scuzaţi cuvântul) nu sunt cenzurate, dar un amărât de Kent dus la gură de o tanti uşor trecută, dar cu aere de divă, este blur-uit. Şi era clar că dacă duce la gură un blur care scoate fum, trage din el şi îl scutură în scrumieră, era vorba de o ţigară.

Ori, era clar că fuma, dar hai să ne facem că nu vedem. Hai să facem ca cele 3 maimuţe cu Hear no evil, See no evil, Speak no evil. Oamenii nu fumează, copiii nu mor de foame, nimeni nu fură şi noi nu am auzit niciodată să se întâmple nimic rău. De ce nu cenzuraţi ştirile de la ora 5? De ce nu cenzuraţi scenele de prin Africa, din zonele sărace, cu subnutriţi care mor pe capete (chiar dacă Andreea Marin Bănică şi Angelina Jolie îi adoptă pe câţiva)?

De ce să dăm piept cu problemele? Decât să spunem omului direct să nu mai fumeze... Mai bine ne facem că nu există ţigări.

PS: Nu fumez, nu de-aia "iau apărarea" fumătorilor.

JO 2008

Am un sentiment ambivalent faţă de deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice de la Beijing. În sensul că mi s-a părut atât interesant, epustuflant şi barosan, cât m-a şi oripilat...

Partea bună este că a arătat senzaţional (senzaţional autentic, nu ca la OTV). A fost un spectacol foarte bine regizat, se vedea că oamenii chiar au vrut să ne arate cât de tare e ţara lor, cât de importantă a fost ea pentru istorie, câţi chinezi ştiu să danseze sincron şi că ei au cel mai mare ecran cu LEDuri, deci că sunt şi regii tehnicii moderne.

Şi totuşi, spunea comentatorul că aproximativ 15.000 de oameni au lucrat timp de 10 luni la aceste coregrafii. Vedeam oameni stând în poziţii incomode, chinez sub fundul unui alt chinez, toţi la fel, toţi la unison, toţi concentraţi să nu cumva să greşească (cel puţin, nu vizibil), să nu cumva să iasă imperfect spectacolul. Mi s-a zburlit părul uitându-mă la acele reprezentaţii. Pe lângă ceea ce am văzut pe la teveu că făcea Ceauşescu pe stadioane... nu e mare diferenţă, ci e doar un mai nou (2008 în loc de 1988 sau 1978) şi mult, mult, mult mai opulent.

Cine să "convingă" atâţia oameni să se implice într-un spectacol de asemenea proporţii? Să fie patriotismul chinez? Să fie mândria olimpică? Globalizarea? Să nu fim naivi... Au fost aceiaşi domni care le falsificau paşapoartele gimnastelor chineze înainte de competiţie, că "De, dacă puterea e a statului, statul spune că fetele au 16 ani, şi nu 13, deci pot participa la Jocuri."

Ambiţioşi.